Tot timpul aud “Sunt prea putine locuri de parcare.”
Ok, numarul de masini a crescut, numarul de locuri de parcare a ramas constant. Dar mai exista un lucru foarte important: masinile abandonate. Fie ca sunt rable lasate de izbeliste sau masini ‘expuse’ in locurile pe unde trece multa lume si vede anuntul de vanzare de pe ele.
Sa incepem cu prima categorie:rablele. Ce rost are sa tii o masina toata ruginita, plina de praf si cu rotile desumflate (asta doar daca le mai are) ? Ocupi un loc de parcare, chiar domeniul public cu un lucru inutil si care se degradeaza vazand cu ochii.
A doua categorie: cele cu anunt pe ele. Din nou este vorba de o masina care nu este folosita si care ocupa un loc de parcare. Mai grav este insa ca acesti oameni isi lasa marfa in zonele aglomerate (adica exact acolo unde e nevoie de mai multe locuri de parcare) unde sa fie vazuta de cati mai multi, ca poate o cumpara careva. Si apropo, e legal comertul stradal fara a avea autorizatie? Exista internet si ziare pentru anunturi, targuri auto special amenajate si totusi acesti nesimtiti ne mananca nervii ocupand locurile de parcare!!!
In Deva am numarat doar in centru si am gasit cel putin 17 masini lasate acolo cu anunt de vanzare pe ele. (Si asta fara sa caut, ca erau toate de o parte a drumului pe o portiune de cateva sute de metri.)
Macar la Ulpia s-au luat niste masuri, mai precis au pus niste indicatoare (ca cel din imagine) prin care ii avertizeaza pe ‘afaceristi’ ca le vor ridica masinile. Ar trebui sa fie peste tot aceasta regula.
Exista destul de multi adepti ai acestei prostii teorii care desemneaza anul 2012 drept an in care va avea loc sfarsitul lumii.
Unii se bazeaza pe Nostradamus, altii pe versete biblice sau pe calendarul Maya. Toti uita insa situatia din mileniul trecut cand lumea spama: “In 2000 va veni sfarsitul lumii”. Uite ca inca mai traiesc si scriu pe blog chiar daca multi pesimisti credeau ca nu o sa apucam nici macar anul 2001.
Cum a trecut anul 2000, pesimistii si-au gasit speranta in anul 2012. Sa sustii ca suntem aproape de sfarsitul lumii e exact ca si cum ai trai mereu cu gandul ca vei muri inainte de ziua urmatoare.
Ok. Si daca totusi se va sfarsi lumea in 2012? Sunt eu in masura sa schimb ceva in privinta asta? Raspuns: NU!!!! Atunci de ce sa ma mai stresez cu prostiile astea?
Auzi la ei sfarsitul lumii… Astea sunt doar scuze sa nu-ti mai faci un rost in viata, sa cheltui toti banii pe care ii ai si dupa aceea cand ajungi la pensie sa dai vina pe stat ca nu iti da bani cand o viata intreaga i-ai cheltuit “de frica sa nu ii pierzi in apocalipsa”.
P.S. Sunt mai mult ca sigur ca dupa 2012 o sa se gaseasca repede un alt an pentru apocalipsa si pentru cei care au nevoie de scuze pentru a duce o viata de nimic.
N-am nimic impotriva produselor chinezesti, dar cand vad un astfel de afis ma feresc cu siguranta de magazinul respectiv (si nu din cauza numelui “Magazin Hong Kong”). Click pe poza.
Noul browser de la Google nu se impaca cu XP-ul meu forjat. Am incercat sa-l instalez insa apare “The installer encountered error 1″ si un link “Help me fix this“. Ei bine linkul nu e de mare folos dupa cum vedeti si voi daca dati click pe el.
Deocamdata e in stare de beta si mai au timp sa-l cizeleasca si sa ofere un Help Center mai bun pentru el. Pana cand voi reusi sa-l instalez raman la Firefox si le urez multa bafta celor de la Google.
Ce nu fac:
- Nu fumez - ma pot mandri ca n-am bagat niciodata vreo tigara in gura
- Nu beau cafea decat foarte rar, maxim 1 data pe luna
- Nu iau imediat pastile cand ma doare capul - corpul poate lupta si singur
De ce nu fac chestiile astea? Nu vreau sa ma obisnuiesc cu ele, deoarece atunci creeaza dependenta iar cand incerci sa te lasi (chestie de vointa; mor cand aud pe cineva ca zice “nu ma pot lasa de fumat”) atunci te simti rau la inceput. In plus mai si strica sistem imunitar si alte chestii in organism.
Cu ce tind uneori sa exagerez:
- Beau cam multa cola, dar nu ca sa ma trezesc ci doar pentru gustul pe care il are
- Imi place foarte mult ciocolata si mananc cate una intreaga (dinaia de 100 g)
- Mananc prostii de la fast-food
Cat despre cola am facut un test:mi-am cumparat una de 2L si am pus sticla unde sa o vad foarte des si m-am abtinut 1 luna sa beau cola, deci nu sunt dependent. Cu ciocolata si mancarea de la fast-food am cam incetat in ultima vreme deoarece incepusem sa ma ingras.
Cam astea ar fi viciile cele mai importante pentru mine.
Daca stai mai mult in Germania atunci te obisnuiesti cu viata de acolo, iar cand te intorci in Romania ti se pare ca te-ai intors in timp.
Lasand deoparte faptul ca BlueAir da locuri in avion care nu exista (ex. 12D, cand exista A, B, C de o parte a culoarului si E, F, G de alta parte a culoarului), in aerogara din Arad iti primesti bagajul in fata cladirii pe asfaltul plin de gropi. Vine masinuta aia care transporta bagajele si apoi 2 angajati se apuca sa le puna pe jos. Fiecare ia ce vrea in haosul acela si nu ai de ce sa te miri daca iti dispar bagajele. In fine… eu mi le-am recuperat rapid si am plecat multumit ca ajung acasa.
Aradul insa m-a dezamagit atat inainte sa plec in Germania cat si dupa ce m-am intors: Trotuare total deformate, sapaturi care dureaza o vesnicie etc. insa din pacate cam asa e toata Romania, nu doar Aradul.
Incet, incet m-am obisnuit din nou sa fie plin de gropi pe drum, sa se puna praful pe masini, zona verde sa fie cu iarba crescuta la intamplare si nu cu gazon ingrijit si cate si mai cate.
Acest muzeu trebuia sa-l vizitez neaparat. Intrarea costa 8 euro si chiar merita. Am primit si un “audio guide” pentru a primi informatii despre masinile si obiectele expuse in timp ce le admiram pe cale vizuala. S-ar putea sa aibe astfel de ghiduri si in romana, dar eu am folosit unul in limba germana.
In muzeu gasesti istoria completa a evolutiei automobilului prin intermediul celor aproximativ 1500 de obiecte expuse, dintre care 160 de masini.
Prima data urci cu liftul sus de tot, pentru ca in masura ce cobori de la un etaj la altul sa treci de la o perioada din istorie la alta, de la primele masini la masinile de astazi. Pur si simplu fascinant.
La etajul la care se gasesc masinile de cursa, se afla si doua simulatoare care te duc prin istoria curselor la care au participat aceste masini. Costa 4 euro si dureaza doar vreo 4 minute. Nu stai decat inauntru si te tii de volanul care se misca singur in timp ce ai imagini in fata si ti se povesteste ce reprezinta acestea (aici e doar in germana). Eu am ramas putin dezamagit. Ma asteptam la mai mult de la simulatoarele alea, insa odata merita sa te bagi.
Una peste alta ma bucur ca am vizitat acest muzeu si il recomand tuturor celor care viziteaza orasul Stuttgart.
Un parc mai putin linistit decat Killesberg, situat mai in centru si din acest motiv putin mai aglomerat.
Totusi este amenajat foarte frumos si aici fiind niste lacuri mai micute in care vezi pestii daca stai pe mal si ratele care se plimba pe lac.
Sunt foarte multi care fac jogging sau se plimba pe bicicleta, chiar si oameni de varsta a treia poti vedea in echipament de biciclist pe aici.
Amatorii de sah gasesc locul de asenmenea foarte frumos.
Inca un parc linistit si frumos. Il poti parcurge fie pe jos fie cu un trenulet care trece periodic prin tot parcul. Personal prefer sa il parcurg pe jos deoarece am mai mult timp la dispozitie sa admir frumusetile.
Aici exista numeroase flori si un lac micut si diferite pasari(rate, lebede etc.).
Atractia principala este insa o spirala de metal pe care te poti urca si admira imprejurimile (spirala se clatina putin). Intrarea costa 0.5 euro/persoana respectiv 1 euro/familie (in cazul in care este un om cinstit bagi banii in “casa” chiar daca nu e nimeni sa te oblige sa platesti pentru a urca).
